Carne de vita cu sos de cafea si orez basmati

 Sunt o mare amatoare de cafea. O zi fara mirosul minunat al cafelei nu este completa pentru mine.
De catva timp imi facea cu ochiul o reteta de carne de vita cu sos de cafea pe care am gasit-o pe un site american. Avea multe comentarii si aproape toate despre cat de interesant este gustul si cat de surprinzator. Mi-am pus nenumarate intrebari si pana la urma nu am mai putut rezista. Aseara am incercat reteta. Si nu am gresit. Asa ca iata-ma cu poze si cu reteta pe care am folosit-o, putin imbunatatita (nu-i asa ca v-am mai spus ca nu pot respecta o reteta de la cap la coada?!):

– 1 kg carne de vita (eu am folosit vrabioara)
– 1 l de cafea naturala preparata la filtru
– 5 catei de usturoi pisati
– 2 linguri de ulei
– oregano
– sare
– 2 linguri de amidon alimentar

Am taiat carnea in bucati potrivite si am asezat-o intr-un vas pe care in mod normal il utilizez pentru mancaruri gratinate. Am pus cafeaua calduta peste carne dupa care am adaugat usturoiul  pisat, oregano si sare. Apoi am pus si cele 2 linguri de ulei. Vasul se baga in cuptorul preincalzit.
In reteta originala erau doua variante: fie tii carnea aproximativ 3 ore la foc potrivit sau 6-8 ore la foc domol. Eu am preferat prima varianta. Daca as fi optat pentru a doua varianta carnea ar fi semanat cu un rasol preparat in cafea. Mie imi place carnea putin rumenita la suprafata si frageda in interior. Indiferent care varianta o alegeti tineti seama de carnea pe care o folositi deoarece cu totii stim ca fierbe diferit in functie de varsta personajului in cauza (Fulga, Milka, Suzana sau cum o mai fi chemand-o). Incercati cu o furculita carnea si vedeti daca e fiarta. Este posibil ca 3 ore sa fie ori prea multe, ori prea putine. Este important de mentionat ca lichidul va scadea. Puteti sa adaugati apa sau cafea pentru a avea carnea tot timpul acoperita de lichid. Eu am adaugat tot cafea dar putin mai diluata.
Dupa ce am ametit de placere din cauza mirosului  am scos vasul din cuptor si am scurs sosul intr-o craticioara. Am amestecat intr-un castronel cele 2 linguri de amidon alimentar cu 2 linguri de sos cald. Apoi turnam amestecul in craticioara peste restul sosului scurs. Se pune la foc domol si se amesteca in continuu pana cand sosul se ingroasa (devine putin mai subtire decat o budinca la plic).
Pentru garnitura puteti sa faceti un piure de cartofi sau sa fierbeti orez basmati, asa cum am facut eu.
Nu stiu cati curajosi se vor gasi sa incerce aceasta reteta. Eu am incercat si nu imi pare rau. Gustul carnii este special. Contrar asteptarilor mele nu are gust de cafea. Are parfum si este usor amaruie, ba chiar astringenta, dar nu pot sa compar cu nimic din ce am mai gustat inainte.
Sper ca v-am starnit curiozitatea.
 In fond, de ce nu?